Oamenii de stiinta au descoperit ca un anumit tip de celule este mult mai prolific in generarea unei teci protectoare care acopera fibrele nervoase decat se credea anterior. Revelatia referitoare la celulele Schwann genereaza posibilitatea unor cai noi de tratare a leziunilor nervoase si a diferitelor forme de neuropatie. Cercetari ulterioare s-ar putea dovedi utile in promovarea repararii mielinei in afectiunile sistemului nervos central, cum ar fi scleroza multipla, unde deteriorarea mielinei incetineste sau blocheaza semnalele electrice generate de creier.
”Acest lucru desfiinteaza in totalitate definitia din manual referitoare la modul in care functioneaza celulele Schwann”, a spus autorul principal Kelly Monk, Doctor, profesor universitar si co-director al Institutului Vollum din cadrul Universitatii de Stiinta si Sanatate din Oregon. Studiul este publicat astazi in revista Nature Communications.
Doua tipuri de celule din organism produc mielina: oligodendrocitele, in creier si in maduva spinarii, si celulele Schwann, in restul corpului. Pana in prezent, oamenii de stiinta au crezut ca doar oligodendrocitele generau multiple teci de mielina in jurul axonilor, acea proiectie subtire a unei celule nervoase care transporta semnale electrice intre celule. Noul studiu revela ca respectivele celule Schwann sunt capabile si sa raspandeasca mielina printre mai multi axoni. Cercetatorii au facut aceasta descoperire dupa ce au efectuat un test genetic pe pestele zebra in laboratorul Dnei. Dr. Monk. Ei au descoperit ca unii pesti aveau mai multa mielina decat era asteptat, iar acei pesti purtau o mutatie intr-o gena numita fbxw7. Cand au izolat gena in soareci modificati genetic, au descoperit o caracteristica neasteptata: celulele individuale Schwann au inceput sa raspandeasca mielina printre mai multi axoni. „Se evidentiaza un potential foarte plastic pentru aceste celule”, a spus Monk.
Descoperind modul in care celulele Schwann genereaza mielina la nivel molecular, pot fi dezvoltate noi tehnici de terapie genica pentru a repara mielina deteriorata in afectiunile sistemului nervos periferic, cum ar fi boala Charcot-Marie-Tooth, o forma dureroasa de neuropatie mostenita care afecteaza 1 din 2.500 de persoane in Statele Unite ale Americii. Atat celulele Schwann, cat si oligodendrocitele au aparut in acelasi punct din istoria evolutiei, odata cu aparitia falcilor in subincrengatura vertebratelor. Nevertebratele nu au mielina, iar unele, cum este calmarul din zilele noastre, folosesc axoni grosi pentru a transmite rapid semnale intre neuroni. „Am fi putut evolua astfel, dar maduva spinarii umane ar avea diametrul unui sequoia urias”, a mai spus Monk. In schimb, axonii vertebratelor au dezvoltat mielina pentru a proteja axonii si pentru a accelera transmiterea de semnale. Pentru a crea mielina, celulele Schwann au evoluat pentru a o produce in jurul unui singur axon in sistemul nervos periferic. Oligodendrocitele, la randul lor, au generat mielina de-a lungul mai multor axoni in mediul mai restrans al creierului si al coloanei vertebrale – sistemul nervos central. „Structura este fundamental diferita in sistemul nervos central fata de sistemul nervos periferic”, a spus Monk.
Dr. Monk este autoarea teoriei conform careia celulele Schwann au dezvoltat un mecanism de reparare a mielinei deteriorate de la o celula la alta, deoarece ar fi fost ceva obisnuit ca leziunile sa apara fara a ucide neaparat intregul organism. Aceste trasaturi ar fi fost transferate si consolidate prin generatii de evolutie. Dimpotriva, remielinizarea in sistemul nervos central a avut tendinta de a fi un punct mort evolutiv, deoarece putini ar fi supravietuit unei lovituri grave la nivelul creierului sau al coloanei vertebrale. „Nu exista presiune selectiva in repararea deteriorarii mielinei in sistemul nervos central, deoarece, cel mai probabil, individul ar muri”, a spus Monk. Cu toate acestea, descoperirea publicata astazi sugereaza o noua posibilitate de a vindeca afectiunile de la nivelul creierului si al coloanei vertebrale. ”Urmarirea genei fbxw7 – sau a moleculelor din aval – ar putea fi o modalitate puternica de a promova repararea mielinei in sistemul nervos central”, a mai spus Monk.
Sursa: Technologynetworks.com